Este un moment de profunzime si trairi intense, dar si de tesiune acumulata in special din 27 iunie pana acum, cand a avut loc un alt moment important despre care am scris aici.
Mare parte din preocupari, stres, temeri, tensiuni, conflicte sau frustrari, sau de neintelegeri de sine, se datoreaza trecutului. Ceva din viata noastra la care am participat cu sufletul sau cu o anumita decizie, cunoaste acum o transparenta a efectelor in timp.
Nu e simplu lucru sa gestionam acum cele mai mari sensibilitati, vulnerabilitati sau rani, atinse de evenimente sau interactiuni care pot pune sare pe rana sau pe care pur si simplu ne e greu sa le percepem altfel, pentru ca raportam aproape totul la ceea ce ne-a afectat candva, de neuitat.
Ceva ce se poate intampla in aceste zile ne poate pune serios pe ganduri. Daca pana acum am incercat sa ascundem, sa ignoram, sa reprimam, acum este momentul cand tot ceea ce am bagat sub pres, constient sau nu, sa iasa la suprafata si sa ne atraga atentia intr-un fel sau altul, sub o forma sau alta, ca acolo undeva in sufletul si inima noastra e cazul sa actionam cu o decizie de vindecare, pentru a merge mai departe.
E timpul si cazul sa incepem sa (re)gandim cu inima, sa evaluam impactul emotional al trecutului, sa ne gandim la armonizarea mintii si a inimii, pentru vindecarea unor traume aparent trecute. Putem simti nevoia de a deschide discutii despre chestiunile mai vechi care ne-au afectat, sau ne putem trezi in situatia ca suntem provocati sa lamurim niste lucruri nespuse pana la capat sau pentru care constatarile si concluziile au venit mai tarziu. Ar fi indicat si avantajos pentru o evolutie a sufletului nostru care sa ne elibereze (aceea pe care de fapt ne-o dorim cu cea mai mare sete), sa profitam din plin de luna iulie, cand suntem sustinuti sa facem asta.
Oricum am face, nu putem exersa la nesfarsit fuga de asumare sau de o intelegere a adevarului uneori dureros. Iar acum este o oportunitate de a inchide un capitol care merita un efect benefic pentru sufletul nostru, raportat mai corect la cauza ce l-a generat.
Altfel, putem alege reprimarea de a continua sa traim sub umbra propriilor indolieli, ceea ce nu ar duce ncidecum la o deschidere catre iubire si ce e mai bun pentru sufletul nostru.
Intrebarile magice pentru sufletul nostru acum ar fi: cum s-ar putea simti sufletul nostru de acum fata de cum a fost atunci? Merit mai mult? Imi asum sa incerc sa redescopar iubirea?
Acceptarea a ceea ce ne deranjeaza echilibrul sufletesc si vindecarea nu vin peste noapte si nu vor avea loc instant. Insa avem ocazia sa constientizam mai mult si sa ne dorim mai mult iubirea decat suferinta, sau sa dam prioritate inimii sa vorbeasca despre ce are nevoie.
Acest moment este urmat de o perioada prin care ne uitam la filmul iubirii trecute sau la trairile sufletului pe cand era fericit sau a suferit, despre care va povestesc intr-un articol nou, foarte curand :-)
