Cu totii trecem printr-o perioada transformatoare, atat cu ocazia crizei economice, dar poate si a crizei personale, raportat la societatea in care traim, la ce se intampla in jurul nostru si la unele confuzii generate de toate acestea. Aceste confuzii pot fi adanci, mocnite sau manifestate, in functie de alegerile si simtirile fiecaruia dintre noi.
Traim intr-o lume in care ne raportam si aderam alunecos, din inertie sau voit, spre ce este trendy (la moda), spre ceea ce “trebuie”, spre ceea ce uneori doar ni se pare ca este bine - de cele mai multe ori pentru altii, spre ceea ce ni se pare ca trebuie facut sau e obligatoriu.
Nimic nu “trebuie” de fapt pe lumea asta, uitam ca putem face ceea ce ne place, acele lucruri care ne fac cu adevarat fericiti si impliniti si care sunt intr-adevar aproape de sufletul nostru tocmai pentru ca sunt facute din inima.Este adevarat ca suntem nevoiti sa facem si unele lucruri fara de care nu obtinem acele multumiri materiale necesare (servici / o munca ce nu ne place neaparat, dar este cinstita si ne ofera un trai decent etc), insa la fel de adevarat este ca inafara acestora, alegerea de a ne complace in constrageri este doar a noastra. Noi suntem singurii care decidem sa facem un lucru sau nu, ce dorim cu adevarat si ceea ne implineste. Nu suntem intotdeauna constienti ca avem aceasta sansa: aceea de a alege!
Uitam deseori sau omitem pur si simplu in viata noastra cel mai important, mai adevarat si mai comun amanunt atat de semnificativ despre noi: suntem autentici!
Jucam diverse roluri in societate, ne ascundem in spatele diverselor masti, aratam ceea ce nu suntem, pretindem o anumita imagine in public sau in privat in care de fapt nu ne regasim, dar astfel credem ca avem ceva de castigat etc…oare nu e obositor? Sau chiar nu realizam ca atunci cand nu mai putem controla toate aceste impuneri personale sau generate de exterior, ne prabusim si ne putem pierde?...
Niciodata nu este tarziu sa alegem mai bine, mai frumos, mai corect pentru noi. Niciodata nu este tarziu sa realizam ca avem nevoie de acea relatie cu noi insine si sufletul nostru si nu doar cu ceilalti. Cum putem fi in regula cu ceilalti cand poate nu suntem pe deplin in regula cu noi insine?
Ne-am nascut autentici si datori fata de noi insine sa realizam asta. De cele mai multe ori nu ne permitem acest “lux” pentru ca nu vrem sa ne uitam spre noi, spre inima noastra: fie nu gasim timp, fie nu intelegem sensul, fie ne cautam si nu ne gasim atat de usor… In schimb daca suntem intrebati de cineva cine suntem sau cum suntem, ne e mai simplu sa cedam in favoarea unei opinii din exterior, considerand ca poate altcineva stie mai bine….Iata cum se naste sau se dezvolta dependenta de ceilalti, nevoia de a primi (re)confirmari din exterior pentru confirmarile noastre interioare. Iata cum o imagine eronata a celorlalti fata de noi sau o opinie superficiala, ne poate distruge: pentru ca nu ne cunoastem cu adevarat sufletul si deci nu o putem combate. Sau poate pe unii dintre noi ne "ridica": ne “imbata” pana la convingerea ca suntem exact ceea ce nu suntem.
Suntem unici, aceasta este o certitudine. Fiecare avem propriul destin, propria viata, la care contribuim cu propriile pareri, forte si modalitati de gandire, simtire, comportament, atitudine si actiune.
Autenticitatea este lucrul care ne diferentiaza, asa cum liberul arbitru este un numitor comun al tuturor.
Primul pas spre constientizare este acceptarea propriei fiinte si renunatarea la validarea pe care o “cersim” deseori in exterior. Ar fi frumos sa putem realiza ca ne putem imbraca asa cum dorim, ne putem manifesta talentele asa cum stim, ne putem exprima propriile crezuri asa cum consideram (chiar si prin dezacord, “nu” chiar inseamna libertate uneori), ca putem face lucrurile original, in felul nostru (fara a imita pe altii – nu devenim decat niste copii ieftine a ceea ce doar parem, dar cu care in esenta poate nu rezonam; iata un motiv de blocaj interior…), ca putem zambi, putem rade sau plange cand simtim sa facem asta, ca ne putem bucura sau intrista in functie starea sufletul nostru, ca ne putem valorifica defectele in avantaje, ca putem intelege si trai viata frumos…si ca de fapt nimeni nu mai este ca noi!
Nimeni nu ne traieste propria viata , decat noi. Si niciodata nu vom putea trai viata altcuiva.
Pentru ca suntem autentici in minte, trup si suflet.
Avem propria viata si viata are propria oferta pentru fiecare dintre noi.
Asadar...intinde mana si apuca! Serveste-te cu ce e mai frumos!
